Protectie la foc (pasiva)

Protecția pasivă la foc reprezintă ansamblul de măsuri și tehnici constructive aplicate în proiectarea și construcția clădirilor pentru a încetini sau a preveni răspândirea incendiilor în cazul izbucnirii acestora. Contrar protecției active la foc, care implică intervenții și acțiuni în timpul incendiului, protecția pasivă la foc este statică și constă în utilizarea materialelor și a unor tehnici specifice pentru a reduce propagarea flăcărilor, fumului și a căldurii în interiorul clădirii și în spațiile adiacente.

Elemente și tehnici de protecție pasivă la foc includ:

1. Compartimentarea rezistentă la foc: Este cea mai fundamentală măsură de protecție pasivă la foc și implică împărțirea clădirilor în compartimente sau sectoare rezistente la foc. Aceste compartimente sunt realizate din materiale rezistente la foc și sunt proiectate pentru a împiedica sau a întârzia propagarea incendiului de la un compartiment la altul. De exemplu, peretele și planșeul rezistente la foc pot fi realizate din materiale cum ar fi gips-cartonul rezistent la foc, betonul armat, sticla rezistentă la foc etc.
2. Materialele rezistente la foc: Acestea sunt utilizate în construcția elementelor structurale și a finisajelor pentru a îmbunătăți rezistența la foc a clădirii. Exemple includ plăci de gips-carton rezistente la foc, materiale ignifugate pentru izolații termice și materiale compozite cu proprietăți de rezistență la foc.
3. Izolații rezistente la foc: Sunt utilizate pentru a proteja elementele structurale ale clădirii, cum ar fi grinzi, stâlpi și planșee, împotriva efectelor termice ale incendiilor. Aceste izolații pot fi materiale ignifugate aplicate direct pe suprafețele structurale sau plasate între elementele constructive.
4. Sisteme de protecție pentru deschideri: Acestea includ uși rezistente la foc, ferestre și alte deschideri care sunt proiectate și construite pentru a rezista la temperaturi înalte și pentru a împiedica propagarea incendiului prin ele în alte compartimente.

Importanța protecției pasive la foc:

• Limitarea propagării incendiilor: Protecția pasivă la foc reduce riscul de răspândire a incendiilor în interiorul clădirii, ceea ce permite ocupanților să evacueze în siguranță și să faciliteze intervenția echipajelor de pompieri.
• Protecția structurilor și a bunurilor materiale: Utilizarea materialelor și tehnologiilor adecvate de protecție pasivă la foc contribuie la menținerea integrității structurale a clădirii și la reducerea pagubelor materiale în caz de incendiu.
• Conformitatea cu reglementările și normele de siguranță: Majoritatea țărilor au reglementări stricte privind protecția pasivă la foc în construcții, pentru a asigura siguranța ocupanților clădirilor și pentru a minimiza riscurile de incendiu.

În concluzie, protecția pasivă la foc reprezintă o componentă esențială în siguranța și securitatea clădirilor, oferind o barieră fizică împotriva propagării incendiilor și contribuind la protejarea vieții și a bunurilor în caz de urgență..